Bine ati venit!
Misiunea Speranta pune in miscare oameni pentru oameni, suflete pentru suflete, toate cu un singur scop, acela de a-I apropia pe altii mai mult de Dumnezeu. Inca de la inceputuri, viziunea fondatorilor MISIUNII SPERANTA – Marius si Gabriel Gorcea - a vizat impactul mesajelor transmise prin muzica crestina, dar si vestirea Evangheliei prin toate mijloacele favorabile. Viziunea MISIUNII SPERANTA este una de suflet. Va invitam sa simtiti alaturi de noi cu sufletul… !
Donații | Plăți Online

donatepaypal_copy_copy.jpg


Redirecționează 2%



Donatii
Doneaza acum »
» Când conștiința tace | Turneu România 2019 » Donează acum » Alte modalități de donație » Redirecționează 2 % pentru Asociația Misiunea Speranța » Portofoliu proiecte Uganda


Chendrea, 15 Iulie 2016

Harul lui Dumnezeu a fost peste localitatea Chendrea, din judeţul Sălaj, prin cântările Grupului Speranţa şi Prietenii, dar şi prin mesajul predicat de pastorul Luigi Miţoi. Pastorul Valer Mocan a cerut binecuvântarea Domnului peste întreaga slujire şi peste audienţă, iar cântările au început să răsune înviorând inimile celor ce au venit la Căminul Culturul căutând să se apropie de Dumnezeu.

Atât Gabriel Gorcea, cât şi pastorul Luigi Miţoi au adresat chendrenilor salutări din partea lui Sami Damşa, preşedintele Misiunii Speranţa din USA, originar din Chendrea, care, deşi s-ar fi bucurat să fie prezent împreună cu soţia sa Marcela Damşa, la acest eveniment pentru suflet, totuşi nu a putut participa.

Pastorul Luigi Miţoi şi-a început mesajul făcând referire la un bărbat celebru, care a făcut istorie prin expediţiile lui militare: Alexandru Macedon. Când i-a venit timpul să moară, destul de tânăr, Alexandru Macedon le-a cerut generalilor săi să ţină cont de trei condiţii: sicriul lui să fie dus spre mormânt de cei mai celebri medici ai vremii lui, pe drumul spre mormânt să fie împrăştiate toate bogăţiile pe care le-a strâns şi mâinile să îi atârne în afara sicriului. Pentru că generalii săi nu au înţeles rostul acestor condiţii, Macedon le-a dat următoarele explicaţii. Prima condiţie avea menirea de a arăta lumii că în faţa morţii chiar şi cei mai buni medici sunt neputincioşi, cea de-a doua condiţie arăta că tot ce primim în viaţă rămâne în urmă când suntem pogorâţi în mormânt, iar ultima evidenţia faptul că indiferent de rangul avut şi de cât de respectaţi suntem se confirmă faptul că după cum venim în lume, tot aşa plecăm... fără să luăm nimic cu noi, nici faimă, nici bogăţii, nimic.

Vorbindu-le despre timp şi despre trecerea lui inevitabilă, despre faptul că toţi vom pleca într-o zi din această lume şi că înainte stă judecata viitoare a lui Dumnezeu, pastorul a adus în atenţie pilda fiului risipitor invitându-i pe oameni să nu-şi risipească viaţa umblând după faimă şi averi, ci, cât timp mai este deschisă uşa harului, să nu respingă darul iertării lui Dumnezeu şi să se întoarcă la El cu pocăinţă.

Două persoane au înţeles că este timpul potrivit să aleagă calea iertării şi s-au desprins din mulţime la apelul pastorului, acceptând chemarea lui Dumnezeu şi întorcându-se, ca şi fiul risipitor, acasă, în braţul Tatălui. Slavă lui Dumnezeu!

"Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă." (Luca 15:7)