Capitala statului Haiti a plonjat in haos si disperare in urma unui cutremur cu magnitudinea 7,3 pe scara Richter. A fost cel mai puternic seism care a lovit cea mai saraca tara de pe continentul american in ultimii 200 de ani. Potrivit mai multor persoane prezente la faţa locului, seismul a durat mai mult de un minut şi a fost atât de puternic, încât a făcut ca vehiculele să salte în plină stradă.

Statul Haiti are 10 milioane de locuitori, dintre care peste două milioane trăiesc la Port-au-Prince şi în împrejurimi. Inainte de cutremur, infrastructura statului Haiti (străzile, aprovizionarea cu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia, întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era precară, 80% dintre locuitorii oraşului trăiesc cu numai 2 dolari pe zi, fiind la limita saraciei, insa acum, după catastrofă, şi puţinul cât exista a fost distrus aproape în întregime. Populatia cu acces regulat la apa potabila era de 5% inainte de cutremur.

 
După marele cutremur au mai avut loc cel puţin 52 de replici, masurând până la 4,5 grade Richter. 250.000 de rezidenţe şi 30.000 de clădiri comerciale s-au prabuşit sau au fost grav avariate.

La 28 ianuarie 2010, numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la circa 170.000 morţi, iar in 4 februarie numărul total de victime a fiind apreciat la 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi fără adăpost.

Dupa repetate incercari de a ajunge in Haiti, o echipa a Misiunii Speranta, a reusit in cele din urma sa plece spre Haiti pe 22 aprilie 2010. Plecarea echipei a fost amanata din cauza  spatiului aerian, care a fost inchis pentru o perioada, apoi din cauza  aeroportului Port-au-Prince, care a devenit foarte aglomerat, unele zboruri fiind amanate sau chiar anulate.
Inca de la aterizare, de pe geamul avionului se puteau vedea imagini cutremuratoare ale cladirilor daramate. Odata ajunsa acolo, echipa a putut observa drumurile aproape impracticabile, orasul extrem de aglomerat si  trotuarele pline de bolovani si bucati de ciment.
Echipa a vizitat orasul, in al carui centru doua din trei cladiri erau la pamant, in aceeasi stare fiind palatul presedintelui, palatul justitiei si universitatile.

Au fost vizitate cateva biserici crestine, echipa Misiunii intalnindu-se cu fratele pastor Jean Claude care le-a povestit de biserica unde slujea - daramata complet la cutremur in doar 35 secunde. Tot in timpul dezastrului, pastorul Jean Claude si-a pierdut sub daramaturile casei sotia si cei doi copii, el fiind salvat la timp. Echipa s-a deplasat la locul unde a fost candva biserica pastorita de fratele Jean Claude, biserica in care se adunau la inchinare in jur de 10.000 de membri.

     

 

Inca din  prima seara s-au purtat discutii cu fratele care a gazduit echipa Misiunii Speranta si s-a propus sa fie achizitionate  pachete cu alimente pentru familiile care sunt in nevoie, s-a cumparat orez, zahar, ulei, paste, conserve. Astfel, s-au facut pachete pentru 130 familii.
 







 

Pentru transportarea si distribuirea acestor pachete a fost nevoie de inchirierea unei masini, care a presupus costuri financiare, atat pentru masina cat si pentru combustibil, care se gaseste foarte greu.Pachetele constand in alimente au fost distribuite intr-un sat din imprejurimile capitalei chiar de echipa Misiunii Speranta.

 

Au fost vizitate mai multe biserici care au fost daramate, biserici penticostale si baptiste, unde  echipa a avut ocazia sa  intalneasca oameni care au inima pentru a face ceva pentru Domnul. Fratele pastor marturisea ca multi sunt care vin si fac poze si filmeaza dar nu se mai intorc sa ajute, asa ca pastorii priveau cu neincredere pe cei ce ii vizitau.

Pentru fiecare biserica vizitata, echipa Misiunii Speranta a acordat ajutoare financiare sub forma de donatie.
Echipa a  vizitat un sat, unde a remarcat saracia ce domina acel loc: case mici si saracacioase, cu pereti din crengi si acoperite cu stuf. O rogojina si 2-3 haine constituie toata averea localnicilor, copiii umbland mai mult dezbracati si desculti. Doar locuitorii cei mai saraci din Africa ii pot concura ca saracie pe haitieni.

Prezenta echipei Misiunea Speranta insotita de masina cu ajutoare alimentare a provocat multa bucurie in randul localnicilor, acestia incepand sa danseze de fericire, la vederea pachetelor cu alimente, insa ingrijorarea se putea citi in ochii lor, la gandul ca ar putea sa nu primeasca nimic de la cei ii viziteaza. Cu ajutorul Domnului, fratii au impartit pachetele astfel incat fiecare familie din sat a primit cate o plasa cu alimente.

Tot in aceasta calatorie echipa Misiunii Speranta a vizitat mai multe familii nevoiase din mai multe sate,  carora li s-au dus pachete cu alimente.
Deasemenea, au fost vizitate doua biserici baptiste a caror constructie a fost darmata, in biserica fiind aflandu-se in momentul cutremurului un sfert din cor la repetitie, 2 persoane din cei 40  au murit in spital si alti oameni care au murit prinsi sub daramaturile caselor lor. Echipa a mai vizitat o alta biserica baptista in care cladirea a fost daramata. Bisericile vizitate aveau scoli in incinta lor, avariate si ele in urma dezastrului. Pentru fiecare biserica vizitata echipa a ajutat cu donatii banesti pentru reconstructia acestora. Si pastorul Jean-Calude a primit donatie atat pentru refacerea casei cat si pentru reconstructia bisericii.

La finalul acestei vizite, echipa misionara a participat timp de o ora la inchinare cu membrii unei biserici, candva de 10.000 de membri, care acum se adunau intr-un cort. Desi loviti de aceasta calamitate, ramasi fara familii, case si loc de inchinare, locuitorii continua sa Il laude pe Domnul si creada cu tarie in puterea Lui.
"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti".
In implinirea acestei porunci sta certificarea credintei adevarate in Dumnezeu, in a simti fata de cel de langa noi.