Bine ați venit!
Misiunea Speranța pune în mișcare oameni pentru oameni, suflete pentru suflete, toate cu un singur scop, acela de a-I apropia pe alții mai mult de Dumnezeu. Încă de la începuturi, viziunea fondatorilor asociației a vizat impactul mesajelor transmise prin muzica creștină, dar și prin vestirea Evangheliei prin toate mijloacele favorabile. Viziunea MISIUNII SPERANȚA este una de suflet. Vă invităm să simțiti alaturi de noi cu sufletul… !
Turneu 2024

Donații | Plăți Online

Donații | PayPal
28.jpg


Redirecționează 3,5%

Donați în siguranță!

Înscriere Newsletter
Abonați-vă la newsletter și veți primi pe e-mail informații noi!



Subscribe »
Donații
Donează acum »
» DONAȚII PRIN TRANSFER BANCAR | CONTURI ASOCIAȚIA MISIUNEA SPERANȚA » DONEAZĂ ACUM ONLINE | PAYPAL | PLĂȚI ONLINE » UCRAINA | Alături de refugiați, în vreme de război!

 
Evanghelisti / Misionari


Adriana Coroamă || Purasak

Începând cu luna octombrie 2013 misionara Adriana Coroamă se află în Indonezia unde, Misiunea Speranța, în parteneriat cu Gloria Mission desfășoară proiecte care au drept scop educarea copiilor, ajutorarea și evanghelizarea locuitorilor. Adriana s-a stabilit în satul Purasak, unde se ocupă de lucrarea cu copiii, evanghelizare, programe cu tinerii și consiliere.

Purasak este un mic de munte unde trăiesc peste 80 de familii, dintre care 30% frecventează biserica. Oamenii fac parte din tribul Daiak și sunt recunoscuți ca închinători la tot felul de dumnezei, invocând spirite și folosind vrăjitoria în care sunt puternic înrădăcinați, chiar dacă mulți s-au convertit la creștinism sau islamism.

Ei locuiesc în case mici construite din lemn și acoperite cu tablă și stuf, iar venitul minim pe familie este cuprins între 20 euro/lună și 75 euro/lună pentru cei mai înstăriți. Odată cu implicarea Misiunii Speranța în acest sat, mulți oameni au posibilitatea să lucreze la plantația de palmieri.

În Purasak, Adriana locuiește în casa ce aparține bisericii și împreună cu o fată care face parte din echipa lucrătorilor de la Misiunea Gloria și care împreună cu Adriana vizitează oamenii din sat, vorbesc cu ei despre Dumnezeu și se roagă alături de ei. 

Cu ajutorul Domnului, au fost inițiate mai multe proiecte iar lucrarea din zonă se extinde. S-a deschis o bibliotecă în satul Purasak, unde copiii au acces la cărți, muzică și desene animate care au conținut biblic. Un alt proiect este lucrarea cu copiii care se desfășoară în satul Sualam și inițierea unui grup de rugăciune în această localitate în care sunt doar două familii de creștini care nu au unde să meargă la biserică.

Lucrarea de misiune a mai inclus și localitatea Batung ce cuprinde aproximativ 3700 de locuitori ce aparțin tribuli Daiak. Aproximativ 12% din populație este încă înrădăcinată în ocultism, vrăjitorie, închinare la alți dumnezei și alte ritualuri ce aparțin acestui trib, în timp ce restul locuitorilor mai păstrează o parte din tradiție.

În comunitatea creștină se urmărește părtășia, prin vizite și reuniuni la familii acasă. Sunt vizitați bolnavii, sunt stabilite întâlniri de aprofundare a Cuvântului, surorile au părtășie la fiecare două săptămâni, se fac grupuri restrânse de rugăciune.  Adriana se  implică în lucrarea cu copiii din acest sat și este activă în cadrul grupului de surori, unde dorește să fie o încurajare pentru femeile din această localitate.

  
     Porunca Domnului Isus lasata ucenicilor si transmisa pana in zilele noastre a fost sa mergem sa facem ucenici din toate neamurile. Istoria a demonstrat ca cel mai eficient mod de a raspandi Evanghelia la alte popoare este prin ucenicie. Cei mai eficienti in vestirea Evangheliei catre triburile Dayak sunt chiar cei convertiti din randurile acestor triburi. Iata de ce, la Tikalong a fost infiintata o Scoala de Ucenicie unde in fiecare an sunt instruiti un numar restrans de frati si surori – in mare parte tineri – care doresc sa invete ucenicia.
    Acestia locuiesc timp de un an la sediul Misiunii din Tikalong, invatand zilnic cum sa transmita Evanghelia mai departe. In momentul in care au terminat cursul de ucenicizare, acestia sunt trimisi in mai multe dintre satele triburilor Dayak. Bineinteles ca sunt anumite costuri implicate in ucenicizarea si echiparea unui misionar, costuri care se ridica la 50 Euro/luna. Fara acest efort financiar, n-ar putea fi formati noi misionari care sa ajunga la alte sate unde Evanghelia inca nu a patruns. 
   
    Prin Misiunea Speranta au beneficiat de sponsorizare pastori, invatatori sau misionari – in total 31 de persoane. Majoritatea sunt indigeni care s-au intors la Cristos in ultimii 20 de ani. Experienta fiecaruia dintre acestia este una extraordinara, multi dintre ei au fost in trecut supusi demonilor, iar unii dintre ei au fost chiar vrajitori. Privindu-i, este greu de crezut ca acesti slujitori ai lui Cristos au fost candva ucigasi si canibali. Ei au fost implicati in trecut in atacurile asupra tribului Madura, au ucis multi madurezi si le-au mancat parti din trup. Astazi, acesti oameni sunt cu totul schimbati, ei Il slujesc pe Isus Cristos si dau dovada de o ravna si un curaj deosebit. Ei se implica vestind Evanghelia la cei mai rai si salbatici bastinasi din satele imprastiate in jungla Kalimantanului. In fiecare an ei transmit vesti bune si marturii despre cum inimile oamenilor Dayak sunt atinse in mod sensibil de Evanghelia lui Cristos. Pana in prezent, Misiunea Gloria, impreuna cu Misiunea Speranta i-au sustinut asigurandu-le hrana zilnica si transportul. Intentia Misiunii Speranta este ca pentru fiecare misionar din aceasta zona sa se gaseasca un sponsor care sa asigure 50 Euro/luna. In acest mod, familia misionarului este protejata, beneficiind de un venit modest dar in masura sa le asigure un trai cat de cat decent. Este important ca misionarii de aici sa isi poata continua lucrarea intre bastinasi fara sa duca grija painii zilnice.
   
    De asemenea, Misiunea Speranta a achizitionat biciclete si motociclete pentru misionarii implicati in cele 18 sate din jungla. Accesul la multe dintre aceste sate se poate face doar pe poteci si mici cararui printre copacii din jungla. Pana sa se implice Misiunea Speranta in regiune, acesti misionari se deplasau pe jos, pierzand ore intregi pe drum. O calatorie ar dura 4-5 ore pe jos, motocicletele le ofera posibilitatea sa ajunga in aproximativ 30 de minute la destinatie. In plus, misionarii pot astfel sa-i ajute si pe sateni care apeleaza frecvent pentru diferite nevoi. Ei pot ajuta copiii bolnavi, transportandu-i la cea mai apropiata unitate sanitara. Pot ajuta familiile transportandu-le ce le este necesar in satele respective. Un misionar marturisea ca s-a gandit sa-si puna bani deoparte pentru o motocicleta si a realizat ca ar avea nevoie de cel putin 10 ani pana sa-si poata permite sa o cumpere. Costul unei motociclete este de 700 Euro.